Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

București, 20 ianuarie 2022

 

COMUNICAT DE PRESĂ
 

 

Decizia închiderea fabricii de panouri masive a grupului HS Timber de la Siret și a producției de cherestea la fabrica deținută de grup la Rădăuți este un șoc, dar reprezintă doar vârful icebergului reducerilor de producție și închiderilor de capacități din industria lemnului, în condițiile în care pe indicii producției industriale încă din septembrie anul trecut asistăm la reduceri ale producției cu 10% față de lunile corespondente din 2020, adică din anul cel mai critic din punct de vedere economic al pandemiei.

Reducerile de producție de regăsesc atât în industria lemnului cât și în industria mobilei. În condițiile unei oferte reduse cu 40% față de anii obișnuiți la licitațiile principale organizate de Regia Națională a Pădurilor și a unei creșteri de 2,5 ori a prețurilor de adjudecare a masei lemnoase pe picior, este normal să se reducă și să se închidă capacități de producție.

Ce efecte are închiderea fabricii de panouri masive de la Siret și reducerea capacității fabricilor de producție cherestea ale grupului HS Timber în România?

În primul rând, este de remarcat că 50% din resursa de lemn prelucrată în cadrul fabricilor grupului HS Timber provenea din import. În anul 2021, statistica Eurostat arată atingerea unui maxim al importurilor de materiale lemnoase brute, cu un total de 3 milioane mc importat. Din acestea, 2 milioane mc buștean de rășinoase având ca beneficiar principal fabricile HS Timber Group.

Reducerea capacităților de producție ale grupului în România se va  reflecta în lipsirea industriei lemnului și a pieței din România de toate produsele aferente:  cherestea,  lambriuri,  peleți, panouri  masive.   De remarcat  și  capacitatea  tehnică  a fabricilor  grupului  HS Timber  de  a procesa  lemn  subțire  de  rășinoase.  În lipsa  acestei  valorificări  superioare,  lucrările  de îngrijire  a pădurii  -  în  special  prima  răritură  -  devin ineficiente  și  neatractive  economic.

Deloc  de  neglijat  este și impactul social al disponibilizării unei forțe de muncă de 600 angajați în zona Siret-Rădăuți din Suceava, după cum deplânge situația Adrian Popoiu, primarul orașului Siret: „Este un necaz mare pentru oraș!”

Sectorul forestier și industria lemnului reprezintă un ecosistem complex, cu multe interdependețe, perturbările la nivelul unui segment afectează întreg ecosistemul.

Încă o subliniere: recent a fost anunțată reafilierea grupului HS Timber la sistemul de certificare FSC, ceea ce arată depășirea momentului critic de imagine din urmă cu 4-5 ani al grupului, prin implementarea unor sisteme de urmărire a provenienței legale solide - sistemul Timflow. Sisteme care exced, prin angajamente voluntare, cerințele legislației naționale și ale standardelor de certificare internațională cele mai exigente.

Aș remarca și faptul că fabricile grupului HS Timber reprezintă un vârf al competitivității industriei lemnului din România - a se vedea și rezultatele financiare foarte solide înregistrate în fiecare an.

Faptul că un grup industrial atât de competitiv și solid financiar ia decizii de reducere a capacităților de producție și închidere de capacități trebuie să ne dea tuturor de gândit.

Care sunt, la nivel național, efectele reducerii de activitate din industria lemnului?

Asistăm în ultimul an de zile la o reducere forțată de activitate a industriei lemnului, obligată să își dimensioneze activitatea pe baza resursei de masa lemnoasă  existentă în piață  artificial  diminuată, resursă disponibilă și la prețuri mult mai mari!

Pentru a cuantifica efectele reducerii de activitate a industriei lemnului vă invit să extrapolați restrângerea activității producției cu 30% a fabricilor grupului HS Timber la nivelul industriei lemnului din România, cu o cifră de afaceri totală de 7,1 miliarde de Euro, 150.000 de angajați și un aport valutar în balanța comercială a României de 3,5 miliarde de Euro!

Dar dincolo de efectele macroeconomice, uneori mai abstracte și mai greu de perceput, reducerea activităţii se răsfrânge în reducerea ofertei și aș remarca efectele de creșteri de prețuri asupra consumatorilor:

  • prețurile cherestelei de rășinoase s-au dublat în ultimul an în România, de la o medie de 600-640 lei/mc la începutul anului trecut până la maxime de 1.200-1.500 lei/mc.
  • prețul peleților a crescut cu 70-80%, de la 1.000 lei/tonă la 1.700 -1.800 lei/tonă.
  • inclusiv în cazul mobilei, creșterile de prețuri sunt de la 15% la 60%, în funcție de calitate, cu creșteri mai mari pentru mobila bazată pe lemn masiv!

Care sunt cauzele escaladării crizei din industria lemnului?

Criza din industria lemnului este una artificială, datorată implementării unor măsuri legislative inadecvate, care au condus la blocaje și la restrângerea artificială a resursei de masă lemnoasă disponibilă.

Treptele escaladării crizei au fost semnalate constant de către Asociația Industriei Lemnului - Prolemn:

  • la începutul anului 2021 am semnalat blocajele care vor fi induse de implementarea forțată, neadecvată și cu multe disfuncționalități tehnice a SUMAL 2.0. Blocajele induse pe termen scurt au condus la epuizarea stocurilor și începutul unei spirale a prețurilor. După depășirea problemelor inițiale, de operaționalizare și a disfuncționalităților tehnice, au rămas problemele de arhitectură, cu blocaje persistente în evaluarea masei lemnoase de pe micile proprietăți - un blocaj care a scos de pe piață un potențial de 3-4 milioane mc de pe micile proprietăți și vegetația din afara fondului forestier. De asemenea, au rămas costurile administrative induse și mai ales piedicile aduse libertății comerțului, proceduri greoaie și inaplicabile inclusiv pentru importuri, menționate și în comunicatul grupului HS Timber.
  • În toamna anului 2021, pe fondul deficitului artificial de resursă și a crizei de resurse energetice, prețul lemnului de foc a crescut cu 30-40%, iar în unele zone chiar mai mult, conducând la deturnarea resursei de calitate, necesară pentru industria lemnului, către lemn de foc.
  • În toamna anului 2021 prețurile resursei de lemn - principalele sortimente industriale - erau deja duble față de începutul anului 2021. Bușteanul de rășinoase a ajuns de la 360 lei/mc la începutul anului la medii de 700 lei/mc și chiar mult peste aceste valori.
  • Declinul producției industriei lemnului din România a început să fie vizibil în indicii producției industriale începând cu luna septembrie 2021, dar toate semnalele trase de către Asociația Industriei Lemnului - Prolemn au fost ignorate de autorități.
  • Escaladarea cea mai gravă a crizei a fost determinată de promovarea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a Ordinului 1947/2021 care prevede revizuirea retroactivă a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice - inclusiv a celor care aveau un aviz de mediu legal emis și erau aprobate prin ordin de Ministru.
  • Ordinul 1947/2021 și procedura de evaluare de mediu au potențialul de a forța revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor pentru 70% din suprafața pădurilor din România, conducând  la  suspendarea  aplicării  amenajamentelor  pe perioada  revizuirii!
  • Ordinul a fost atacat în contencios  de  către  proprietari  de păduri  și ocoale  private și a fost suspendat în procedură prealabilă, dar incertitudinea persistă. Unele APM-uri opinează că suspendarea ordinului este aplicabilă doar celor care au dat în judecată, Ministerul nu a comunicat dacă începe o procedură de modificare a ordinului sau dorește implementarea în continuare a acestuia. Este un haos în care nu există nici o siguranță privind resursa care va fi disponibilă în piață.
  • Sub presiunea acestui haos legislativ, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a luat o decizie pe care o considerăm greșită, de a oferi la licitațiile principale pentru producția anului 2022 un volum de doar 2,5 milioane mc, redus cu 40% față de valorile normale, în condițiile stabilirii unei cifre de recoltă de 9,5 milioane mc în 2022. Pentru comparație, posibilitatea de recoltă data de amenajamentele silvice pentru pădurile proprietate publică a statului comunicată de RNP - Romsilva este de 11 milioane mc, iar dacă se raportează volumul rămas de recoltat la perioada de valabilitate a amenajamentelor, posibilitatea de recoltă este de 13 milioane mc anual!
  • Rezultatul acestei oferte reduse de masă lemnoasă în piață - prețurile de adjudecare au crescut către nivele de panică, nesustenabile, creșteri până la o medie națională de 391 lei/mc, o creștere de 250% față de prețul din urmă cu un an de zile, de 177 lei/mc.
  • La rășinoase, prețul mediu național de adjudecare a fost de 573 lei/mc, cu un vârf de 718 lei/mc preț mediu la Direcția Silvică Suceava.
  • Pentru comparație, bușteanul de gater de rășinoase, fasonat la drum auto, are prețuri de maxim 110 lei/mc în Europa. Comparați cu prețurile din România, luând în considerare că randamentul de sortare de la lemn pe picior în buștean de gater este de maxim 65-70% și trebuie adăugate și cheltuielile de exploatare!

Paradoxurile politicilor publice pentru sectorul forestier și industria lemnului: fundamentele sunt solide, politicile sunt proaste

În cadrul lucrărilor Forumului Pădurilor, Industriei lemnului și Bioeconomiei s-a arătat că lemnul din pădurile gestionate durabil ale României este o resursă pentru dezvoltare, decarbonare și reducerea costurilor cu energia.

Fundamentele gestionării sustenabile a pădurilor sunt solide: suprafața pădurilor României crește constant, pădurile României au structuri primare, identic naturale într-o proporție foarte ridicată de peste 91%, cu o biodiversitate ridicată, recoltăm sub 40% din creșterea netă a pădurii, conform INS și Eurostat, mult sub media europeană de 70%. Cum valorificăm resursa de lemn din pădurile gestionate durabil ale României?

Valorificare actuală:

Impact economic și social:

  • impact economic: cifră de afaceri- 7.1 miliarde euro. Exporturi - 3.5 miliarde euro anual.
  • impact social: 150 000 locuri de muncă directe, 300 000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.
  • 3.5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc - biomasă.

Impact de mediu:

  • serviciile de mediu - beneficiile ecosistemice- aer, apă, protecție a solului, biodiversitate.
  • 24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.
  • 14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.
  • minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!

Ce este de făcut?

Criza din industria lemnului este artificială, dar dacă se prelungește durata acesteia, efectele prin decapitalizarea industriei lemnului și reducerea capacităților de producție se vor răsfrânge pe termen lung.

Asociația Industriei Lemnului - Prolemn solicită demararea rapidă a unui proces consultativ și considerarea următoarelor măsuri:

  • eliminarea blocajelor induse de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
  • stabilirea cifrei de recoltă și ofertarea de masă lemnoasă de către RNP - Romsilva cu respectarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase, HG 715/2021, art.5, la nivelul posibilității prevăzute de amenajamentele silvice.
  • finanțarea sectorului forestier - pe linie de investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, logistică pentru depozitare și sortare a masei lemnoase prin Planul Național Strategic 2023-2027.
  • eliminarea barierelor și costurilor administrative inutile induse de SUMAL în circulația masei lemnoase, cu excederea cerințelor Regulamentului european 995/2010 (EUTR).

 

xxxx

Pentru mai multe detalii:
Cătălin Tobescu
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn
[email protected]
+40 758 979 531

 

Despre Asociația Industriei Lemnului – Prolemn
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn este o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale. Constituită în 2020, Asociația numără în prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro

 

 

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.